Cladirea abandonata

Ma plimbam pe la margina orasului cand vad o cladire abandonata si cu un aspect de credeai ca se putea darama in orice secunda si ma apropii de ea.

Laia statea la o fereastra privind la luna plin, vorbind ¨de una singura¨

Trecand pe langa cladire, o salut pe Laia.
-Salut, Laia! Cumva aici e casa prietenei tale? o intreb refrindu-ma la fantoma cu care stiam ca e prietena.

Intru si eu in cladirea bantuita :
- Salut fetelor , spun eu . Am auzit ca aceasta cladire este bantuita .

- Buna Lum, buna Poison... ei bine da, este bantuita... si nu, nu este casa prietenei mele. Ci a altcuiva.

- A fost casa bunicii mele! raspund rar, aparand in fata usii.

- Este chiar simpatica... Spuse Laia/ dar nu vorbeste prea mult....

- Poftim? intreb confuza si-mi indrept privirea catre un tablou care inca mai era bine pastrat pe perete; un tablou cu rama de lemn frumos lacuita pictat pe sticla.
Era portretul unei doamne cu parul strans in coc si negru. Chipul ii era usor trist, ochii negri fiind scosi in evidenta de tenul palid.
- A spus sa aveti grija pe unde calcati, casa este foarte fragila!
Ma intorc inapoi catre fete.
- Deci Laia ce spuneai?

- Spuneam ca este simpatica bunica ta. Vroiam sa te intreb.... tu ce esti defapt?

Ai afisa un mic zambet.
-Multumesc.
Apoi ramase un pic ganditoare.
- Asta ramane la aprecierea celorlalti. Toti ma vad diferit.

- Linisteste- te Ai, eu nu te judec de ceea ce faci sau cum faci, sau orice alt lucru. Singurul lucru care ma intrebam era " Ce sunt cu toate spiritele astea de imi spun sa ma feresc de tine si spun lucruri pe care nu le pot descrie?". Dar eu nu te judec, nu ascult de ei pentru ca nu pari o persoana asa cum descriu, iar de asemenea ei nu par persoane de incredere. Spuse Laia afisand un zambet la sfarsit

-Probabil ca spiritele v-ar spune sa va feriti si de mine. Le spun eu celor doua fete.

- Nu... de tine nu mi- au zis nimica pana acum, nu stiu daca i- au spus lui Ai...

Ai ramase tacuta. Cu privirea spre tabloul bunicii, se adresa Laiei.
- Nu ma intereseaza ce spun. N-am timp sa le ascult.Dar de ce iti spun asta?

- Nu stiu... cateodata le si visez. Imi doresc sa nu fi fost blestemata cu puterile astea...

-Hmm...si ramase pusa pe ganduri.
- Vreti sa iesim d-aici? le intreba Ai pe fete

- Sa mergem... dar cred ca va incepe sa ploua.

-Bine, sa mergem. iar daca va ploua, as avea ocazia sa testez noua mea achizitie.

- Ce achizitie? Intreba Laia pe Lum coborand scarile insa cand puse un picior pe prima treapta aceasta s- a rupt, Laia ateriza la subsol pe ceva moale
- Auci... ceva mi- a atenuat caderea... dar oare ce? AAAAAAAAAAA.... Laia se ridica si se dadu ingrozita in spate lovindu- se de perete. Aterizase pe un cadavru in descompunere, nu era mort de mult timp.

-Laia, esti bine? o intreb eu? apoi cobor prin crapatura si eu la subsol si observ cadavrul.
-De ce crezi ca a murit? Nu am auzit de vreo crima in zona. ii spun eu lui Laia.

- Nu stiu... stiu doar ca m- a ingrozit.... si ca mi- a atenuat caderea, dezgustator.

- Anna, sunt Lum si Laia. spuse Ai.
Atunci cadavrul se ridica si se transforma intr-o femeie.
- Ma scuzati! spuse politicoasa Anna. Am crezut ca sunt iar impostori.
- Hai, n-avem timp! i se adresa Ai Annei. Ne pare rau fetelor trebuie sa plecam!
In urmatoarea secunda Ai si Anna disparu impreuna.

- iarasi nu o sa mai dorm.... T_T Spuse Laia lasandu- se sa alunece usor pe perete/ oare unde or fi plecat?

-Deci Anna, e un zombi? o intreb eu pe Ai. Ciudate mai suntem: 2 fete care comunica cu mortii, o extraterestra adica eu, o fantoma, prietena lui Laia si un zombi. Cam ciudat grup. Iar daca toti suntem asa, asta inseamna ca Ren ar trebui sa fie un vampir, nu?

off> Ai si Anna au disparut
on -> Defapt Anna este ajutorul lui Ai, si la fel si Ren si Wanyoduu, ei nu sunt nimic altceva decat fiinte aduse la viata, defapt nu s- ar putea numi fiinte, inima lor nu bate. Ii explica Laia lui Lum