funny fic - hell girl + naruto

n-am stiut cum sa-l numesc asa ca am scris exact combinatia din fic:))) so prima parte....sper sa va placa, in special tie Laia..l-am pus la cererea ta:D


Noapte isi ridica bratele peste casele uitate de lume. Undeva pe deal un lup isi ineaca amarul in cantec. Linistea pluteste in aer. Un fulg de nea isi scoate usor capul de sub nori. In urma lui luna zambeste de pe cer. Stiu ca pare ciudat, dar scriu ce vad. Eu stau pe fotoliu la fereastra, in timp ce incerc sa scriu o poveste, dar sunt intrerupta de trosnetul lemnelor din soba. Las pixul jos, aprind lumina si ma uit la foc. Aproape ca s-a stins. Iau ladita si ma duc afara in garaj sa mai iau niste lemne. De vreo doua ore sunt singura acasa si nu stiu de ce tot am impresia ca sa ma simt urmarita. Las lada jos si ma uit in spate. E doar cainele. Dau ochii peste cap si ma aplec la lemne. Umplu lada si vin inapoi in casa. Deschid usa la soba, dar focul s-a stins de tot. Arunc cateva lemne in soba si ma duc dupa bricheta si motorina. Cand ma intorc, lemnele care le-am aruncat in soba deja ard. Raman fara cuvinte. " Poate ca totusi mai era jar si n-am vazut eu." ma gandesc. Las bricheta si motorina pe masa si ma asez pe fotoliu. Ma uit pe geam cum ninge. Brusc se stinge lumina.
- O fi pana de curent? spun uitandu-ma pe geam, dar vad ca luminile de pe strada merg.
Deodata observ o silueta pe drum: parul lung blond, prins in coada, o haina scurta pana la genunchi. Ma uit atenta si ... exact cum banuiam, e Ino. Probabil ca mi-a facut iar o farsa. Nu e prima oara, dar de data asta n-o s-o iert. Ma duc pe bajbaite la laptop. Noroc ca merge pe baterie. Ii dau drumul si intru pe net. Nu stiu ce-mi veni, dar caut site-ul de la Jigoku Shoujo. Ma uit la ceas. E ora 22.30. Iau mana de pe laptop si oftez. Inchid ochii si incerc sa ma relaxez. Insa ma fura somnul. Cand ma trezesc, lumina e aprinsa. Ma uit la laptop, e inchis. Ma ridic de pe scaun si ma duc pe hol. Ma uit la ceas, dar vad ca nu mai merge. " Ce naiba se intampla? " ma gandesc uitandu-ma in toate directiile. Brusc simt prezenta cuiva langa mine. Nu apuc bine sa ma intorc sa vad cine e ca...
-Tu m-ai chemat! spune persoana respectiva.
Ma intorc si vad ca aceasta persoana e o fata.
- Jigoku shoujo... murmur incet.
- Da! si-mi intinde mana cu papusa.
Ma uit speriata si dau sa fug, insa intru cu capul-n perete. Cainele, care era afara langa usa, izbucneste in ras. Ma intorc cu o privire ciudata la el. " De cand rade cainele?" spun in gand.
- Hey, nu-i frumos s-o lasi pe Domnisoara cu mana intinsa! ma intrerupe o voce.
Ma uit cu ochii mari la el si vad ca e un baiat. N-apuc sa-l intreb cine e, ca apare in spatele meu.
- Ichimoku Ren! se prezinta el
- Lasati-ma in pace! si fug afara pe strada.

Wow... ce tare a fost faza cu cainele care rade=)) imi si imaginez, ma bufneste rasul. Deci vreau sa zic ca imi place cum descrii, cum se petrece actiunea. Ma bucur ca l- ai pus, multumesc. Greseli de ortografie am vazut ( in toate ficurile tale) ca nu ai. Asa ca, astept urmatoarea parte.

stiu si eu am ras cu lacrimi la faza aia:))))mersi frumos:D
so za next


Luminile se sting. Simt ceva malefic in aer. Brusc ies maini din pamant care ma prind de picioare. Nu ma mai pot misca. Strig dupa ajutor, dar am ramas fara grai. Simt cum ma afund tot mai mult in pamant. Sute de maini ma acopera, nu mai pot respira, incep sa vad negru in fata ochilor si deodata vad o lumina. Ma uit in jur, sunt la mine in camera pe fotoliu. Ma uit pe fereastra. Lumina e aprinsa. Respir adanc.
" A fost doar un vis.” si inchid ochii, lasandu-mi capul pe spate. Somnul imi face cu ochiul, dar ma tresar imediat. Ma uit la bec, inca e aprins. Ma uit la foc, nu s-a stins. Fug si pe hol la ceas si merge si el. Rasuflu usurata. Deschid usa de-afara si ma uit la cer.
" - Ce frumos ninge!" spun de una singura si las fulgii sa se joace in parul meu si sa-mi mangaie fata.
"- Ai o fata asa inocenta!" se auzi o voce.
Tresar si ma uit in curte. In fata mea e doar cainele.
" Ce naiba, chiar vorbeste?" ma uit confuza la el.
- Stai linistita, nu musc! se auzi iar, dar de data asta simt si cum cineva ma mangaie pe par. Ma intorc imediat. Il vad si incremenesc. O fata pala, ochii mari si verzi, parul lung si negru, doar o mantie neagra il acopera. Reusesc sa rostesc printre picaturi... " - O-ro-chi-ma-ru..." timp in care el ma mangaie usor cu degetele pe obraji. Se uita fix la mine si zambeste. Simt cum mii de sageti imi strapung inima si nu pot face nimic.
- Nu-mi scapi si de data asta! spune Orochimaru increzator si ma prinde intr-un sarut.
Ce sa fac? Vreau sa fug, dar nu pot. Corpul mi-e blocat si , totusi, imi place. Buzele lui sunt asa fine si moi, cum sa-i rezisti? E ca si cum ai clatina o bucata de carne in fata unui caine flamand. Vorba aia, vampirul trebuie sa bea sange cand ii e sete. Asa ca il las sa ma sarute. Dupa un sarut pasional, ramane o clipa tacut si ma priveste atent.
- Urmeaza-ma! si o lua inainte, mergand cu mainile in buzunar.
Mintea-mi e blocata, dar picioarele il urmeaza. Nici nu stiu de ce fac asta. Merg dupa el pe aleea din fata casei mele. Orochimaru nu scoate nici un cuvant. Ma uit atenta la el si , deodata il simt in spatele meu.
- Cum iti place, romantic sau pasional? ma intreba strengar.
Raman socata. Dau sa ma intorc, dar nu mai e. Il vad iar in fata. " Imi joaca mintea feste sau se joaca el cu mintea mea?" spun in gand si-mi dau cu mana peste fata.
- Ne oprim un pic aici! spune Orochimaru si se aseaza pe o banca.
Baga mana in buzunar si-si scoate pachetul de tigari. " De cand fumeaza Orochimaru?" ma uit la el confuza. Ma abtin de la orice comentariu si ma asez langa el. Langa banca e un felinar. Fulgii de nea se joaca in lumina pala a felinarului. Luna nu se mai vede. Eh, ce priveliste. Dar gandurile-mi sunt intrerupte de Orochimaru, care apare din dreapta mea. Ma apuca cu mana de gat si se apropie de urechea mea.
- Nu mi-ai raspuns la intrebare! imi sopteste pe un ton sexy si-si lasa mana sa alunece pe trupul meu, ajungand pana la fermoarul de la pantaloni.
- Ia-ti mainile de pe mine, obsedatule! sar de pe banca, dand din maini in toate partile.
Dar apoi vad ca Orochimaru e tot la locul lui de cum s-a asezat prima oara. Si de fapt era in stanga mea. Se uita la mine confuz.
- Vreo problema? si-si stinge tigara, ridicandu-se de pe banca.
Raman cu gura cascata. Pune el ceva la cale, dar nu-l las sa scape usor.
- Stii ceva? Pana aici! ma rastesc la el. Cine te crezi sa dai buzna la mine acasa si sa ma saruti? Si-apoi ma pui sa vin cu tine, de parca as fi cainele tau! Te porti de parca ai fi mare vedeta!
- Frumoaso..ma intrerupe el..pe mine nu ma comanda nimeni!
- Cat tupeu...
- Si ca sa stii continua el, nelasandu-ma sa termin propozitia...nu eu te-am obligat sa vii cu mine. Esti libera sa faci ce vrei! si pleca, vazandu-si de drum in continuare.

Wow... ce tare, oare o fi fost o iluzie partea cand ajunsese la fermoar Eh.... presupun ca va trebui sa astept si sa citesc. Faina partea, actiune imi place. De asemenea cum am mai zis, imi place mult cum descrii, desi actiunea se petrece repede imi place.

ce pot sa spun....domo arrigato



Ma uit la el si nu-mi vine sa cred. Se crede mare vedeta. Si, totusi, are dreptate. Nu m-a obligat. L-am urmat singura. Dar si fazele acelea sau au fost doar ganduri de-ale mele? Se poate sa ma gandesc la el sau mai rau, sa-mi placa de el? Adevarul e ca arata bine, dar e un tip rau, a facut multe rele. Cine stie ce vroia sa-mi faca? Mai bine ca nu l-am urmat. Acum am ramas singura in mijlocul unei alee straine. Nici nu stiu unde sunt. Trag aer adanc in piept si ma intorc inapoi usor pe drum. Ninsoarea incepe sa se potoleasca. Se simte o usoara briza de vant rece. " Ce..?" dar gandurile imi sunt intrerupte de cineva care zboara pe o pasare.
- Hey! Te-ai ratacit?
Nu raspund nimic. Ma uit la el confuza, vrand sa-l intreb cine e.
- Sunt Deidara! raspunde de parca mi-ar fi citit gandurile.
Sare jos. Ma priveste atent, asteptand un raspuns.
- Awm nu chiar. ma balbai eu. Ma plimbam doar.
- Sigur? Nu prea se vede, adica as putea zice ca nu cunosti drumul. replica el zambaret.
" Mda alt smecher." spun in gand. Zambesc ironic si dau sa plec, chiar daca nu stiu incotro ma duc. Sau i-as putea spune lui, dar ce sa fac? Sa risc iar? Prea multe in seara asta, sunt obosita, vreau sa dorm.
- Sunt terminata... rostesc si cad in zapada.
- Hey! alerga Deidara spre mine. Esti bine? Zi-mi unde stai si te duc imediat! si incerca sa ma ridice.
- Acasa.. murmur, adormind in bratele lui.
Deidara se uita confuz la mine. Nu stia ce sa faca. Se uita in dreapta, se uita in stanga. Nici luna nu mai era pe cer. Doar lumina pala a felinarelor mai lumineaza drumul. " Unde s-o duc?" se gandi Deidara. Ma lua in brate si se aseza mai confortabil pe zapada. Se uita in sus. Ninsoarea se opri. Frigul incepe sa-si faca prezenta.
- Asta mai lipsea! ofta Deidara.
Pasarea lui isi desfacu aripile si veni langa noi, tinandu-ne de cald. Usor usor il fura si pe Deidara somnul.
Se face dimineata.
- Buna dimineata! se auzi o voce.
La auzul vorbelor, Deidara se trezi.
- ' Neata! murmura somnoros.
- Sunteti bine? il intreba pe Deidara.
Deidara incerca sa se trezeasca. Se uita cam stramb la acea persoana. E un baiat imbracat cu un pulover alb si niste pantaloni cam carpiti.
- Ma numesc Izuka! Sunt din Konoha. Voi?
Deidara tot nu spune nimic. " Daca ii zic ca sunt din Akatsuki o sa fuga, iar fata asta are nevoie de ajutor. " Dupa o clipa de tacere, Deidara se hotari sa vorbeasca.
- Deidara. Eram in trecere. raspunse el usor balbait.
- Si fata? Mi se pare cunoscuta! si da sa se uite mai bine la mine.
- Am gasit-o pe strada. Am vrut s-o ajut, dar a adormit. O cunosti?
Izuka il privi confuz. Facu un pas inapoi speriat.
- Hey, stai! striga Deidara, dar tipul deja fugi. Ce oameni! si-si dadu ochii peste cap.
Apoi isi arunca privirea la mine. " Wow cat doarme! " se uita mirat la mine. Pasarea se misca din loc. Razele de soare isi facu usor aparitia si ma mangaie pe fata. Atunci deschid ochii.
- Huh, ce?! spun confuza si ma uit in jur.
-Hey, neata! zambi Deidara.
Cand il vad, fac ochii mari si sar vreo 2 metri in spate.
- Tu cine mai esti? ma reped la el.
- Nu si tu.. replica ironic. Vreau doar sa te ajut! Sunt Deidara, apropo.
Ma uit la el si incerc sa stau calma. Deidara se apropie usor de mine, exact cum un copil se apropie de un caine lovit.
- N-am nici o intentie rea, crede-ma! Daca eram baiat rau, te trezeai dezbracata sau poate nici nu mai erai aici. spuse pe un ton glumet.
Zambesc si eu. " Poate ca are dreptate." ma uit senina la el. Se opreste la un metru de mine.
- Deci?
- Sunt Mitsue! si-ntind politicos mana.
Deidara da mana cu mine si surade.
- Si, unde stai? Te duc eu.
Pentru o clipa tac. Ma gandesc daca sa-i spun sau nu.
- Nu incepe iar! isi da ochii peste cap Deidara.
- Bine bine. Sunt de-aici, din Konoha. raspund usor sictirita.
- Ok, nu trebuie sa vorbesti nici asa. Am vrut doar sa fiu de ajutor, dar daca ma iei asa.. si se ridica, luand-o la drum.

Ce capitol fain... imi place de Deidara, e simpatic.. iar in asta l- ai facut si mai dragut. Chir iti place Mitsue nu? Adevarul e ca e draguta. Fain capitolul, ce tare a adormit in brate la el. Astept next- ul.

si mie imi place de Deidara mult :)si da, imi place Mitsue, de ce?))

here's za next:D

- Hey stai! ma reped la el. Scuze, n-am vrut. Faza e ca aseara mi s-au intamplat multe chestii ciudate si acum nu mai stiu ce sa cred, sunt confuza.
Deidara se uita la mine si , pentru o clipa simt ca ma intelege, dar totusi nu vreau sa par asa increzatoare. Vreau sa mai zic ceva, dar ma opresc. Se apropie de mine si ma ia de umar.
- Stai linistita, poti sa-mi spui orice! surade el. Inteleg prin ce treci si eu am patit la fel. D-asta si colind p-aici.
Il privesc confuza. Vreau sa-l intreb ceva, dar sunt intrerupta de el.
- Cred ca ai auzit de Akatsuki. Eu sunt unul dintre membri..sau eram. S-au intamplat niste chestii ciudate in ultima perioada, lucruri de care nici nu prea stiam de ele si am fost acuzat pe nedrept. Ma rog, n-are rost acum, dar ca sa evit toate conflictele, am plecat. Si iata-ma aici. Merg asa de unul singur incotro apuc! si se opreste, privind adanc spre cer.
Vorbele lui ma ating la suflet. Ma gandesc ca poate intr-adevar este o persoana cumsecade, chiar daca a facut parte din organizatia aia criminala. Il iau si eu de umar si zambesc.
- Eh, atunci ti-ai gasit partenerul de drum.
Deidara imi intoarce zambetul.
- Atunci incotro mergem? spuse el zambaret.
- Daca ma duci cu pasarea, iti arat eu drumul spre casa mea. ii raspund glumeata.
Deidara rade si el.
- S-a facut ! si-mi facu semn sa ma urc pe pasare.
Ma ajuta pe mine sa ma urc prima, apoi se aseza si el in spatele meu. Pasarea isi lua avant si se ridica de la sol. Suntem la aproape 50 de metri inaltime. Casele se vad asa mici, iar senzatia de a zbura e exaltanta.
- Wow, ce misto! exclam fericita.
- Stiu. zambi Deidara. Vrei mai sus?
- Nu nu! raspund imediat. Altfel nu-mi mai vad casa! completez razand.
- Am inteles, sa traiti! afirma strengar Deidara.
Dupa aproape 20 de minute de zbor, zaresc si casa mea.
- Acolo! ii fac semn lui Deidara.
Pasarea coboara usor exact in curtea mea. Ma dau jos. Cainele incepe sa latre. Ii fac semn sa taca.
- Ce caine galagios ai! spuse Deidara
- Stiu! raspund nepasatoare.
Las cainele si intru in casa. Ma uit prin toate partile si nu dau de nimeni acasa.
- Hey se pare ca sunt singura acasa! tip bucuroasa.
- Super! Asta inseamna petrecere! exclama Deidara.
Stau un pic pe ganduri si apoi dau din cap ca fiind de acord. Deidara fugi la mine in camera si incepu sa caute muzica.
- Da-mi voie! si deschid laptop-ul. Aici e muzica!
- Hmmm, sa vedem ce aveam p-aici! si se uita ciudat prin foldere.
Eu ma uit amuzata la el ca nu stiu ce face, dar il las. Astept sa vad ce face.
- In sfarsit! exclama el
- Ce e? ma uit mirata
- Metallica!! si da drumul la muzica, incepand sa se zbantuie prin camera

=)) hai ca asta a fost tare, metalica si Deidara =)).... i se potrivea mai mult lui Sasori ca ala era marioneta =)) fain capitolul. Imi place povestea, astept next- ul.

Sasori?))) mie mi se pare ca i se potriveste si lui Deidara:)) so za next-ul....scuze pt intarziere, dar am pierdut caietul si acum trebuie sa-l scriu iar..adica idei noi:)))



Ma uit amuzata la Deidara cum se zbenguie, cand aud niste voci din bucatarie.
-Petrecere fara noi?
-Nu-i frumos!
Se aud pocnituri, bubuituri si tipete.
-Ce naiba? Ma duc repede in bucatarie.
Sare dopul de la sampanie, floricele peste tot....Kankuro, Temari, Anko si Shikamaru.
-Ce e aici? Tip nervoasa.
Toata lumea incremeneste. Insa linistea e perturbata de un zdranganit de chitara.
-Ce misto...Ups! zambi prosteste Deidara care aparu in spatele meu cu chitara mea in mana.
-Akatsuki!! exclama Anko si toata lumea se pregati de atac.
-Potoliti-va!! Ce dracu! ma rastesc la ei. Bun, vad ca cunoasteti! El m-a salvat! Spun calma.
-El?! exclama stupefiat Kankuro. Mda...
Nu mai spun nimic. Dau ochii peste cap si opresc aragazul.
-Nu dau nici o petrecere! El a dat drumul la muzica! Ma stiti pe mine sa dau una fara voi?!
Toti se uita unul la altul si nu spuse nimic.
-Nu mai conteaza! Faceti ce vreti! spun indiferena si plec din bucatarie.
Insa cand ajung in mijlocul holului, ma opresc si ma intorc inapoi in bucatarie.
-Stiti...si ma opresc brusc cand vad sange peste si pe fiecare dezmembrat.
-Ce misto e! Ranji capul lui Kankuro.
-Super! Se balaci trupul lui Temari in boltoaca de sange.
Tremur toata.
-Tu ai vrut asta! Se auzi o voce din spatele meu.
Ma intorc si-l vad iar pe Ichimoku Ren. La vederea lui ma ingrojesc.
-Tu! Si incep sa-l iau la palme. Lasa-ma dracu in pace! N-am nevoie de nimeni! Ce tot apari ca musca in lapte? Ti se pare tie ca am nevoie de ajutor? Hai dispari!
-Stii eu...
-Tu ce? Tu nimic! Tu plecai acum! Ti se pare amuzant? Nu! Nu-i deloc!
-Mitsue! Te bati de una singura? Intreba stupefiat Deidara.
Cand il aud ma intorc cu privirea catre el.
-Deidara! Si ii vad si pe ceilalti.
Totul era ca inainte. Rasuflu usurata. Toti, insa, ma priveau de parca ar fi vazut o fantoma.
-Ce-ati patit? Zambesc prosteste la ei.
-Nimic...replica sec Shikamaru.
“Ce incurcatura!” ma scarpin eu in cap si ma trantesc obosita in canapeaua din bucatarie.
-Esti bine? Ma ia Temari de mana.
Ma intorc cu privirea catre ea si ii raspund cu un zambet.
-Am nevoie de odihna! Si-mi las capul pe spate, inchizand ochii.
Simt cum Temari ma mangaie usor pe par si o las, savurand momentul.
-Miscati-va fundul si ajutati-ma la curatenie! Striga autoritara Anko.
Aud cum toata lumea se fortifica si deschid ochii.
-Wow! Asta da curatenie! Exclam cand vad cum totul luceste.
-Iarta-ne! Aparu Kankuro langa mine cu sticla in mana.
Deidara scoase florile care le aveam in pahar si i le puse in mana lui Kankuro langa sticla.
-Asa e frumos! Ii sopti la ureche.
-Da, asa e! Zambi Kankuro.
Eu si restul izbucnim in ras la faza celor doi.
-Off...ma ridic si ii pup pe amandoi pe frunte. N-are cum sa fie omul suparat pe voi la cum sunteti! Zambesc si pun florile inapoi in pahar.
-Puteti sa va continuati petrecerea, daca vreti! si pun sticla pe masa. Nu ma deranjeaza!
-Si tu...interveni Deidara.
-Eu ce? Eu ma simt cam obosita. O sa ma duc sa ma lungesc afara in balansoar, stati linistiti! Serios! Raspund calma si ies in curte.
Ma uit in stanga si in dreapta si ma intind in balansoar. Inchid ochii si respir degajata.
-Ah ce naiba! Da-ti drumul la muzica! Se auzi vocea lui Kankuro.
Zambesc cu ochii inchisi si continui sa ma legan linistita.

Ce haios capitolul, mai ales faza cu ¨te bati singura?¨, nu mai puteam de ras. Ce ciudat a fost faza cu Ren, saracul de el, cate palme o fi primit =)), las ca- l vindeca Laia. Super capitolul, astept urmatoarea parte si no problemo.

o da :> daca nu era Laia ))) eu cand scriu rad cu lacrimi...m-a amuzat foarte tare faza cu Kankuro si Deidara..iarta-ma...=))) imi si imaginam...=))) la ce imaginatie am si eu )) anyway next-ul...unul mai palpitant:>

Simt cum ceva ma mangaie pe trup si deschid ochii.
-Iar tu?
-Sshh! ma intrerupe si imediat ma saruta.
Incepe sa devina din ce in ce mai tandru. Imi trec mainile pe dupa gatul lui si ma las dusa de val. "Ichimoku Ren..." spun in gand si zambesc pe sub mustati. Atmosfera incepe sa devina din ce in ce mai aprinsa si energetica. Inchid ochii si simt cum ceva ma ... bruscheaza.
-Ren! rostesc surprinsa.
Ma bruscheaza si mai tare.
-Ren!incep sa respir greu
-Mitsue!
-Ren!
-Mitsue! si o galeata de apa rece ma trezeste imediat.
Sar in sus si deschid ochii.
-Mitsue, esti bine? ma intreaba ingrijorata Temari.
-Eu...incerc sa-mi adun cuvintele, respirand foarte greu.
-Ce faceai? se uita ciudat Deidara la mine cu galeata in mana. Erai transpirata toata!
Cand il aud, nu mai spun nimic. Las privirea in jos si simt caldura in obraji. "Doamne!" imi dau usor cu palma peste fata.
-Mitsue....ma ia Temari de mana...la cine visai? ma intreaba in soapta.
O privesc cu coada ochiului, fara sa-i raspund.
-Poti sa ai incredere in mine! zambeste cald.
-Hai gata, zborul! se rasteste Anko la ei. Lasa-ti fata in pace!
-Bine bine...bombane ei si pleaca inapoi in casa.
-Ai grija de ea, Temari! ii face Anko cu ochiul si intra si ea in casa.
Imi musc usor buza de jos si imi ridic privirea spre Temari.
-Ce...faceam?o intreb stanjenita.
-Erai...cam aprinsa! raspunde rar Temari.
O privesc si zambesc prosteste.
-Posta! se aude de la poarta.
-Am uitat! Somajul tatalui meu! si sar imediat din balansoar.
Ma duc repede in casa si iau buletinul. Apoi fug la poarta. O deschid si ...
-Somajul! zambeste senin postasul care, spre surprinderea mea,era chiar Ren.
Cand il vad, n-apuc sa intind buletinul ca lesin.
Dupa ceva timp imi revin. Deschid ochii si....sunt la mine in camera. Privesc agitata in jur si, din senin, tip ca apucata.
-Mitsue! sar toti care erau inca la mine.
Cand ii vad ma calmez si rasuflu usurata.
-Esti bine? ma intreaba ingrijorata Temari.
-Da! zambesc eu.
-Ti-am lasat banii si buletinul pe birou! spune calma Anko.
-Multumesc!
-Dar de ce ai lesinat?se puse Temari langa mine.
Ma uit la ea si ridic din umeri.
-Eu zic s-o lasam sa se odihneasca! spune intelept Shikamaru.
-Da, are dreptate! il aproba intelegator Kankuro. Ai grija de tine! imi face cu mana si pleaca impreuna cu ceilalti.
Dupa ce raman singura, ma frec cu palmele pe fata si ma ridic din pat. Ma opresc in fata oglinzii..."ce fata!" ma amuz eu si plec spre bucatarie. Intru in baie si, dupa ce ma spal pe fata, ies.
-Asa prietenii...se auzi o voce de baiat.
Ma intorc repede si il zaresc pe Ichimoku Ren pe canapeau din bucatarie. Inima incepe sa-mi bata cu putere.
-In locul lor ramaneam sa am grija de tine! se ridica el.
-C-ce cauti aici?reusesc eu sa-l intreb.
-Eram curios de ce ai lesinat cand m-ai vazut! se opri in fata mea.
Il privesc si incerc sa fiu calma.
-De ce....incerc sa par amuzata...pentru ca..si fac o pauza.
Zambesc prosteste, incercand sa-mi adun cuvintele. Ren ma privi atent si zambi viclean.
-Sa fie oare asta?
Ma prinde de talie si ma saruta. Raman cu ochii deschisi la gestul lui. Simt cum coboara incet pe gatul meu si isi strecoara mainile pe sub bluza mea. Trupul mi-e blocat. Inchid ochii si incerc sa stau calma. Ma propteste de perete si incepe sa ma desfaca la curea.
-Iti place, nu?zambeste el si imi da pantalonii jos.
Nu reusesc sa mai scot nici un cuvant. Inghit in sec si tac din gura.
-Acum dezbraca-ma tu! imi sopteste la ureche.
Deschid ochii si il privesc pierduta. Zambeste si ma saruta. Incep sa-i desfac usor nasturii de la camasa, apoi fermoarul de la blugi. Ma ia in brate si ma intinde pe canapea. Se lungeste usor peste si....
-Ichimoku Ren! Ai innebuni? apare Anna langa noi. Nu filtram cu clientii sau victimele!
Ma priveste si se opreste brusc. Fara sa mai zica ceva, se ridica si se imbraca.
"Ce?Nu se poate!" ma agit eu si simt iar caldura in obraji.
-Poftim! imi arunca Anna hainele pe mine. Nu mai sta asa!
Cand intorc privirea, cei doi nu mai erau.
-La naiba! De ce? dau cu pumnul in canapea. Exact cand era sa....ma opresc si oftez.
-Da, lasam asa si mai discutam maine! Bine! Pa-pa! si usa de-afara se deschide brusc. Mitsue!
-Mama!
Ma ridic agitata si nu stiu cum sa fac sa ma imbrac mai repede. "Bine ca a plecat ca altfel..." reflectez eu si ma abtin sa nu rad.
-Ce Doamne iarta-ma faci?se mira mama.
-Nimic nimic! ma imbrac si fug in camera.

Deci am doar 2 cuvinte sa zic... super amuzant=)) deci nu mai puteam de ras=)) of Doamne, ce parte=)) ¨Ren! Mitsue! Ren!¨ =)) Eram pe jos de ras. Si partea in care cica visa =)) ¨Erai.. cam aprinsa!¨ Nu mai pot de ras. Astept urmatoarea parte.

si gandeste-te ca am scris-o aseara in timp ce ma uitam la mondenii:))))tu ca tu...dar eu scriam si radeam=))))mai ales partea cu "La naiba! De ce?" ))))
so iti dau acum next ca pana o sa pun altul...tre sa ma mai gandesc la idei..de fapt am una dar pana scriu:)))infine next-ul ))


Cum intru, inchid repede usa si ma intind in pat. Inchid ochii si rasuflu usurata.
-A spus ca-si cere scuze! N-a stiut ca nu esti nici una nici alta! se aude o voce in urechea mea.
Deschid imediat ochii si ...
-Sshh! imi face semn sa tac si se lungeste peste mine.
-Nu! Ren , lasa-ma!
-Sshh! ma atentioneaza el.
-Nici un "sshh"! E mama acasa! ma rastesc la el. Cand n-a fost, ai plecat repede! Acum nu se mai poate!
Ma priveste atent si nu mai spune nimic.
-Asa ma gandeam si eu! zambesc ironic si incerc sa-l dau la o parte de pe mine.
Insa, incapatant cum e, protesteaza si ma saruta.
-Lasa-ma! reusesc sa spun printre dinti.
Continua sa ma sarute, devenind din ce in ce mai pasional. Nu ma pot abtine si ii raspund la sarut. Incepe iar sa ma dezbrace.
-Nu-mi place sa-mi las treburile neterminate!imi sopteste la ureche.
-Atunci termina repede! ii raspund gafaind.
Zambeste si continua sa ma dezbrace. Apoi il dezbrac si eu pe el. Simt cum isi plimba mainile pe trupul meu si incepe sa se miste lasciv. Imi trec mainile pe dupa gatul lui si il sarut lung. Ma las dusa de val si intru in atmosfera. Dupa o jumate de ora, atmosfera revine la normal. Raman intinsa pe spate si privesc in sus pierduta. Tresar cand simt niste degete plimbandu-se pe trupul meu. Imi intorc repede privirea si ... era Ren. Statea intr-o parte si se juca cu degetele pe corpul meu.
-De ce?las privirea in jos.
Se opreste si imi ridica privirea.
-De ce nu? zambeste senin. Sau nu ti-a placut?
-Ba da...raspund sec si imi sare ochii la ceva...Nu te-ai protejat?? exclam mirata.
-Nu! raspunde imediat.
-Ce?Nu! O sa...
Dar n-apuc sa termin ca-mi astupa gura cu un sarut.
-Stai calma, demonii nu pot avea copii! ma linisteste el.
-Dar eu nu...
-Nu conteaza! ma intrerupe iar. Esti in regula!
Zambesc usor si rasuflu degajata. Cand aud doua ciocanituri la usa.
-Hai sa ma ajuti la treaba! se aude vocea mamei.
-Off...dau ochii peste cap...Vin acum!si ma ridic din pat.
-Daca te enerveaza, de ce nu scapi de ea?ma intreaba sugestiv Ren.
-Poveste lunga...
Tace si se ridica si el din pat. Isi ia hainele si se imbraca. Ma uit la el si il privesc visatoare.
-Ne mai auzim! se intoarce cu privirea spre mine.
-D-da! tresar eu.
Zambeste si ma saruta iar.
-Ren! rostesc iar visatoare.
-Da! raspunde pe un ton suav.
Simt cum ma maseaza pe sanul drept si tresar.
-Gata! si ii dau cu palma peste mana.
-Da sigur! zambeste strengar.
Dau ochii peste cap si ma imbrac. Apoi deschid usa.
-Bafta la treaba!
-Mersi! spun nepasatoare.
Cum dispare, ies si eu pe usa.

) Tare partea pana la urma au obtinut amandoi ce vroiau. Bravo lor. Of, baietii astia, cum reusesc ei sa obtina muuuuulte. =)) Sper ca vei pune repede urmatoarea parte ^_^ Spor la idei.

asta asa e:))) atunci nu mai comentez nimic si pun direct next-ul..si asa e la ce idee am avut:)))enjoy:D

Dupa ore in sir de munca prin curte, termin in sfarsit treaba. Imi fac un dus si ma trantesc direct in pat. Inchid ochii si usor usor ma ia somnul.
-Mitsue! ma trezeste o voce.
Deschid ochii si vad niste scheleti cu capete de oameni in mana. Ma frec la ochii si...vad acelasi lucru.
-Si ar trebui sa ma sperii sau ce? spun somnoroasa.
Brusc apare si gasca mea.
-Wow! exclama Deidara si isi pune niste ochelari 3D.
Scheletii incep sa arunce cu capetele in toate directiile.
-Ce film de groaza misto!exclama Kankuro.
-Stop! se aude o voce feminina si scheletii raman pe loc.
Apare Anna imbracata intr-un chimono rosu.
-Asta nu va sperie? se mira ea.
-Nu, de ce?raspund imediat eu.
-Dar asta?
Si din scheleti apar niste zombii.
-Nu!
Zombii se transforma in niste monstrii extrem de scarbosi.
-Wow! exclama toata gasca.
-Voi, afara! se rasteste Anna.
Cand o vede, toata lumea tipa. Tipa si Anna. Din senin, tip si eu.
Brusc ma trezesc tipand. Ma uit in jur agitata si ... eram in patul meu. Intorc capul...
-Mitsue! imi face Deidara cu mana.
Tip iar si ma trezesc.
-Pfiu...rasuflu usurata.
-Esti bine?simt o mana pe umarul meu.
Intorc iar capul si .... chiar era Deidara.
-Scuze, dar ti-am zis ca am plecat din Akatsuki! Asa ca am ramas la tine!Sper ca nu-i nici o problema!
Zambesc usor si ii pun mana in cap.
-Poti dormi!
-De cand dormi tu cu Deidara?se aude o voce de baiat.
-Ce nai...si ma opresc brusc cand il vad pe Ren in fata mea.
Raman cu ochii mari si ma bufneste rasul, dar ma abtin.
-Eu doar...
-Deci tu esti Ren! Interveni Deidara.
-Da! De ce?
-Aha! Tu esti baiatul la care visa Mitsue! Ranjeste Deidara.
Ma intorc repede cu privirea la el si ii fac semn sa taca.
-Visai la mine?surase Ren si isi apleca usor capul spre mine.
-Da, azi de dimineata! Era transpirata toata! Si cand a venit posta....
-Deidara!murmur eu si ma uit urat la el.
-....a lesinat! Continua senin, dar se trezeste cu o palma in cap.
Inghit in sec si imi pun palma peste fata. Ren ma ia usor de mana si mi-o da la parte.
-Hmm...ingana senin si ma priveste zambaret.
Imi retrag repede mana si ma ridic din pat.
-Voi doi ati luat-o razna?spun iritata.
Amandoi baieti tac si ma privesc ciudat.
-Tu esti, erai un criminal din Akatsuki si tu, omori lumea pe nedrept! Brusc tu pari a fi un copil de 5 ani si tu ... tu erai cumva gelos daca ma culcam cu Deidara? Il intreb usor amuzata pe Ren.
-Poate!raspunde scurt el.
Pun mana la gura si incerc sa nu rad.
-Ma duc sa dorm! Spune senin Deidara. Ma gasesti la bucatarie! Si pleaca.
Privesc o clipa spre usa, apoi ma trantesc inapoi in pat. Inchid ochii. Brusc, simt cum ren se lungeste peste mine.
-Ren!
Cum deschid gura, ma saruta, strecurandu-si mainile sub bluza mea. Reusesc sa scap din sarutul lui si ii scot mainile de sub bluza.
-Ai innebunit?Pe bune?Ce demon esti tu?
Cand m-aude, surade amuzat.
-Conteaza?
-Da conteaza! Eu nu sunt papusa ta sa te joci cu mine cand vrei tu!ma rastesc la el. Da-te jos de pe mine!
-Si-atunci de ce visai la mine?zambeste viclean.
Ma opresc si inghit in sec.
-Atunci nu mai comenta!incheie el si incepe sa ma desfaca la pantaloni.
-Daca vrei s-o facem iar, ramani cu mine! Sa nu mai dispari imediat cum termini!spun revoltata.
Ma priveste o clipa si imi da jos pantaloni.
-Fie!zambeste senin si ma cuprinde in bratele lui.
Dupa cateva minute bune de pasiune, adorm. Dimineata, ma trezesc si intorc repede privirea. Ren era langa mine. Cand il vad, zambesc usurata.
-Mitsue! Se deschise brusc usa.
-Mama! exclam surprinsa. El este...
-Ce faci singura si dezbracata in pat?se mira ea.
-Singura si...?ma uit confuza la Ren. Nu, el e Ren!si arat spre el.
-Ai innebunit?spune apasat mama.
Ma abtin din a mai zice ceva si il trezesc pe Ren. Deschise usor ochii si zambeste.
-Ren, a venit mama!
Se uita la ea si surade.
-Ea nu ma poate vedea! Si pune capul la loc pe perna.
Cand il aud, in secunda urmatoare lesin.

=)) of Doamne, ce penal, ce tare=)) Nu mai pot de ras, faza cu scheleti a fost penala, si faza cu lesinatul. Deci partea asta a fost super=)) Nu mai pot de ras.

stiu cum e ))) so....direct la obiect...next-ul:D


Dupa cateva minute imi revin.
-Esti bine?
Deschid ochii si-l vad pe Ren. Ma ridic si-l iau la palme.
-Faci misto de mine?De ce nu mi-ai zis de la bun inceput ca nu te poate vedea?O sa zica ca am innebunit!ma rastesc la el.
Se apara si ma prinde de maini.
-Te-ai calmalt?
Tac si il privesc urat.
-Da, dar.....ma opresc si privesc in jos.
-Daca precizai si lucrul asta, iti ziceam!imi ridica el privirea.
Zambesc usor si ma asez pe marginea patului.
-Mi-e si rusine sa mai ies din camera acum!mormai bosumflata.
Ren se aseaza langa mine. Ma ia de mana si ma strange cu caldura.
-Imi pare rau!
Din reflex, dau sa pun capul pe pieptul lui, dar ma opresc.
-Pot?si fac semn pentru a-l lua in brate.
Surade si ma ia el in brate.
-Daca te ajuta cu ceva, prietenii tai ma pot vedea! spune zambind.
-Si mama de ce nu?
-Pentru ca nu crede in noi!raspunde imediat.
-Cum adica?ma ridic din bratele lui.
-Ma refer ca nu crede in fantome, demoni si alte chestii!
Tac si zambesc intelegatoare. Apoi ma pun iar cu capul pe pieptul lui.
-Ce bine e....soptesc eu.
-Tu nu ai prieten?ma intreba curios.
-Nu! De ce?
-Intrebam si eu!zambeste Ren.
Ma ridic usor de la pieptul lui si ma priveste vesel.
-Ce e?il intreb mirata.
-Ma gandeam...
-La ce?
-Vrei sa fii prietena mea?ma intreaba senin.
Cand il aud ma bufneste rasul.
-Ce-am zis?
-Nimic...incerc sa ma calmez.
Apoi ma uit la el zambareata.
-Tu n-ai prietena?
-Nu!zambeste Ren.
-Da sigur!
-De ce nu ma crezi?
-Pentru ca....si ma opresc, incercand sa-mi adun cuvintele.
-Pentru ca sunt frumos, glumet, intelegator si de treaba?ma completeaza zambaret.
Ma uit la el si il privesc amuzata.
-Da stiu! Mi-a zis Anna! Dar...si se uita intr-o parte...nimeni nu vrea sa fie cu un demon!spuse precipitat.
Zambestul imi paleste imediat. Imi musc usor buza de jos si il privesc trista.
-Scuze pentru ce am zis!se ridica brusc de pe pat. N-o sa te mai deranjez!
-Ren....dar n-apuc sa termin propozitia ca dispare.
-Dar eu vroiam....spun in soapta.
-Ce?Oua ochiuri sau amestecate?apare Deidara in pragul usii.
Cand il vad, trag repede cearsaful pe mine.
-Nu stii sa bati la usa?ma rastesc la el.
-Scuze....
-Nu conteaza!ii raspund la intrebare. Dar vreau si sandwich cu cascaval!
-Ok! Si pleaca din camera mea.
Ma ridic din pat si ma imbrac. Apoi ma duc in bucatarie.

Saracul Ren, tot timpul dispare inainte ca oamenii sa termine ce are de zis . Faina partea, ce nebun e Deidara, e haios. De cate ori o sa-l palmuiasca Mitsue?=))

stiu, d-asta imi place de Deidara...si acum o sa fie si mai sweet



-Unde-i mama?intreba mirata cand il vad doar pe Deidara in bucatarie.
-A plecat la munca!
-Sambata?!ma scarpin in cap si ma asez la masa.
Nu mai spun nimic si gust din mancare.
-Mmm....ingan multumita.
-Eu am gatit!spune senin Deidara.
Zambesc usor si continui sa mananc. Dupa ce termin, raman tacuta la masa.
-Ai patit ceva?ma intreaba curios Deidara.
-Eu...inghit in sec si incerc sa-mi adun cuvintele. Nu stiu ce sa fac!ma intorc cu privirea la el.
-E vorba de un baiat, nu?ma priveste senin.
-Da, dar....nu e ca noi!raspund precipitat. E ... demon!
Cand aude, Deidara facu ochii mari.
-Eram sigura....
-Nu, nu, calmeaza-te!imi pune el mana pe umar. Daca il iubesti si merita, atunci n-are trebui sa fii in dubii!
-E chestia ca mama nu-l vede!intervin imediat. Doar voi ... si poate si tata!spun nesigura.
Se opreste o clipa si ma priveste atent.
-E Ren, nu-i asa?
Ca raspuns, zambesc usor.
-Daca merita...ma ia el de mana...dar daca nu si te face sa suferi, il bat mar!
-Deidara!surad eu si il iau in brate.
Zambeste si ma strange calduros la pieptul lui.
-Wo..wo...wow!se aude o voce de baiat. Ce faceti?
Ridic capul si ma uit spre usa.
-Kankuro!exclam fericita.
-Cu el?se mira Temari.
Cand ii aud, ma bufneste rasul.
-Nu!
Ma ridic si ii iau in brate.
-Doar voi?
-Doar noi!raspunde senin Kankuro.
-Salut!le face cu mana Deidara.
Kankuro si Temari il saluta ridicand usor mana.
-Si, cum te mai simti?ma intreaba Temari.
-Um, bine!raspund scurt si ma asez pe canapea.
Kankuro ia doua pahare si sticla de vin rosu. Toarna in pahare si ii da unul lui Temari.
-Cat tupeu!surad amuzata.
-Vrei?ma intreaba imediat el.
-Nu, mersi! E vinul meu! Daca vreau ma servesc singura!
Deidara tace si rade.
-Felicitari!zambeste Temari.
-Nu sunt cu el!ma apar eu. Doar pentru ca sta cu mine asta nu inseamna ca e prietenul meu!
-Bine bine!Scuze!spune Temari ofensata.
Clatin din cap si strang masa. Deidara sare imediat si ma ajuta.
-Vezi ce faci!imi sopteste la ureche.
-Mersi...zambesc si il pup pe frunte.
Apoi ne asezam cu totii pe canapea.
-Hai noroc!intinde Kankuro paharul.
-Noroc!si ciocnim toti.
Si stam relaxati la o mica barfa, pierzand numarul orelor.

Chiar ca e mai sweet... mi-a placut partea. Ce dragut e Deidara, ce prieten bun, eu care credeam ca o sa se indragosteasca de Mitsue. Faina partea, mai astept si urmatoarea parte ^_^

eh,credeai:))))inca un next pe ziua de azi si mai continuam si alta data:D


Brusc se deschide usa de la sufragerie. Ramanem toti blocati si ne holbam la usa.
-Ce incurcatura...facu Shikamaru ochii mari cand ne vazu asa atenti.
Cand il auzim, bufnim in ras cu totii.
-Shika!ma ridic si il iau in brate. Fa-te comod!
Zambi si se aseaza pe fotoliu. Cand sa inchid usa, cineva o opreste.
-Anko?ma intorc vesela, dar ma opresc imediat cand il vad pe Ren in fata mea.
Imi trec o gramada de lucruri prin gand, insa il privesc blocata, fara sa spun ceva.
-Mitsue!se aude o voce din spatele meu.
Ma intorc si o vad pe Anna. Ceilalti nu mai erau.
-C-ce?rostesc tremurata.
Deodata simt cum niste scheleti ma prind de maini si de picioare.
-Esti o fata rea...imi sopteste Ren la ureche.
Vreau sa ma intorc spre el, dar corpul mi-e blocat din cauza scheletilor.
-Eu....
-Nu-i frumos sa-ti bati joc de oameni!ma intrerupe Anna.
-Dar...
Vreau sa spun ceva, insa Ai apare imediat in fata mea.
-Nu vrei sa mori?
-Nuuuu!!tip ca apucata.
-Mitsue!
Simt cum ceva ma zgaltaie si tresar brusc.
-Mitsue, esti bine?imi pune mana pe frunte Deidara.
Ma uit la el transpirata. Inima imi bate cu putere. Cad in fund si incerc sa ma calmez. Ceilalti apar imediat langa mine.
-Ce-ai patit?ma intreaba ingrijorata Temari.
-Ren....rostesc printre picaturi si ma bufneste plansul.
Imi pun capul in palme si suspin printre lacrimi.
-Cine-i Ren?intreaba confuz Shikamaru.
-Gata!ma ia Temari in brate.
-Il omor!se incrunta Kankuro, batand cu pumnul in palma.
-Kankuro...rosteste Deidara, dar se trezeste din senin cu un pumn in fata.
-Oh scuze, tu erai?sare imediat Kankuro si il ajuta sa-si revina.
Dupa cateva clipe, ma opresc din plans.
-Sunt bine...ma sterg eu la ochii.
-Ce te-a apucat?se mira Temari.
-Nimic!raspund gafaind.
Ma ridic si ma duc in baie sa ma spal pe fata. Apoi ies si raman in pragul usii.
-Imi pare rau....mormai eu, lasand privirea in jos.
-Off...ma ia iar Temari in brate.Gata!
-Deci il omor!repeta Kankuro.
-Ce?!tresar eu. Nimeni nu omoara pe nimeni!spun revoltata si fug la mine in camera.
Trantesc usa, apoi imi bag capul in perna.

Ce trist T_T .. saraca fata, nu as vrea sa fiu in locul ei. Ce tare a fost faza cu pumnul, nu mai puteam de ras=)). Ce tare=)). Mi-a placut partea, desii sunt un pic cam in ceata ce-s cu vedeniile astea pe care le are ea, dar cred ca se vor lamuri pe parcurs. Astept nextul^_^

o sa afli pe parcurs;) so....nu te mai tin in suspans...



-Mitsue!simt o mana pe umarul meu.
-N-am nimic! Am spus ca sunt bine!raspund imediat.
-Dar…
-Nici un “dar”!si imi ridic capul din perna. Uite ce e.... Ren!ma opresc imediat cum il vad.
-Aha!apare Kankuro in camera si ii da un pumn lui Ren, trantindu-l jos.
Fara sa mai spun ceva il ridic repede pe Ren. Atunci Kankuro il prinde de guler.
-Nu stiu cine esti, dar nimeni n-o face pe sora mea sa sufere!se rasteste la el si vru sa-l loveasca iar.
-Kankuro!ma bag intre ei si il prind de mana. Ce te-a apucat?
Il priveste urat pe Ren si inghite in sec.
-Ai avut noroc!Daca nu era ea...
-Te rog, lasa-ne singuri!intervin eu.
Se uita scurt la mine si pleaca.
-Ce-a vrut sa insemne asta?ma intreaba confuz Ren.
-Nimic!
Zambesc usor si ma asez pe marginea patului. Ren se propteste de soba de langa pat si ma priveste atent.
-Imi cer scuze pentru adineauri!spun fastacita si ma uit intr-o parte.
Se lasa pe vine si imi intoarce privirea.
-De ce ai venit?il intreb rece.
-Imi pare rau pentru atunci! M-a luat gura pe dinainte!ma priveste senin.
Deschid gura sa spun ceva, dar ma opresc.
-Dar de ce plangeai?Si de ce am luat un pumn in fata?ma intreaba curios.
-A crezut ca esti cu mine si ca plang din cauza ta!rsapund imediat. Nu m-a lasat sa...
-Si atunci de ce plangeai?repeta el, nelasandu-ma sa termin propozitia.
Inghit in sec si il privesc nesigura. Trag aer adanc in piept si imi adun cuvintele.
-Nu stiu! M-a apucat asa deodata!raspund incercand sa par indiferenta. Ma gandeam la...la...
-La ce?
-La tine!strig hotarata si las privirea in jos.
Simt caldura in obraji si imi pun mainile peste fata. Ren surade si ma ia in brate.
-De ce?ma intreaba senin.
Cand il aud, ma ridic imediat din bratele lui.
-De ce, de ce!Pentru ca imi placi!De ce, nu stiu! Si cand m-ai intrebat daca vreau sa fiu prietena ta, eu vroiam, dar ai disparut repede si...
-Gata, gata!ma calmeaza el si ma ia inapoi in brate. Imi cer scuze!
-Eu imi cer scuze ca am pus botul!spun bosumflata.
-Ce?tresare el si imi ridica capul pentru a se uita in ochii mei. N-am facut misto de tine!raspunde ofensat.
Il privesc usor fericita si zambesc.
-Nu?
-Nu!raspunde imediat.
-Atunci vreau!il imbratisez vesela.
Imi pun capul pe pieptul lui si simt cum respira profund. Inima ii bate usor agitata.
-Ren...ma ridic de pe el.
N-apuc sa mai spun ceva ca ma saruta imediat. Ii raspund la sarut si imi trec mainile dupa gatul lui. Se lungeste pe mine si incepe sa ma desfaca la nasturii de la camasa.
-Ren, nu!ii spun in soapta.
-De ce?ma intreaba incet. Trebuie sa sarbatorim asta!
Surad usor si il prind de mana.
-Am musafiri...continui sa vorbesc in soapta.
-Dar...
-Nici un “dar”!ii spun pe un ton cald.
-Daca a zis nu, nu!se aude o voce si Ren se trezeste iar cu un pumn, ametindu-l ca lumea.

Of Doamne, ce tare, ce penal, saracul Ren, batut mai e=)))) nu mai pot de ras.
¨Daca a zis nu, nu!se aude o voce si Ren se trezeste iar cu un pumn, ametindu-l ca lumea.¨ =)) ce tare faza. Yupiii... sunt impreuna, yupiii... yahoo... Faina partea, mi-a placut mult.

))))numai tu? sa vezi ce urmeaza=))))

-Kankuro!strig iritata. Ai innebunit?
-Deidara mi-a zis ca cineva profita de tine!
-Cand?
-Adineauri!L-am trimis sa vada ce faci si ....
-Nu puteai sa vii tu, nu?
-...si s-a intors la jumatea drumului, spunand ca a auzit o voce de baiat si un "nu"! continua Kankuro hotarat.
-Si ai venit tu viteaz!ma stramb la el si ma aplec spre Ren.
Usor usor se trezeste. Deschide ochii si , cand il vede pe Kankuro, se da repede in spate.
-Ren!ma uit urat la Kankuro. El e...
-Kankuro, fratele tau! Stiu!raspunde imediat si zambeste prosteste.
Clatin din cap si oftez.
-El e Ren!ma uit cu teama la Kankuro.
-Prietenul...ei!completeaza precaut Ren si intinde usor mana.
Kankuro ii strange zambitor mana.
-De cand?
-De...azi!raspunde blocat Ren.
-Si pana cand?
Cand aud, imi dau o palma peste fata.
-Pana....se pierdu Ren in cuvinte...mult timp!zambeste usor.
-Sa ai grija de ea, bine?il priveste serios Kankuro.
-Da, am inteles!raspunde imediat Ren.
Kankuro surade si isi retrage mana.
-Atunci va las! Aveti grija!
Ren rasufla usurat.
-Sa va protejati! striga din pragul usii.
-Kankuro! si inchid usa in urma lui.
Dupa ce pleaca, ma proptesc cu capul de usa.
-Asa frate...apare Ren in fata mea.
Fac un semn din mana si dau ochii peste cap.
-E bine ca tine la tine si ca iti vrea binele! Are grija de tine, nu gluma! surade el.
-Eh, prea exagereaza!imi ridic capul de pe usa. Si oricum, nu suntem frati de sange!
-Decat nimic....
-Mda! il aprob zambitoare si ma asez pe marginea patului.
Se lasa pe vine in fata mea si ma ia de mana.
-Chiar vrei?ma intreaba senin.
-Stiu ca unele persoane nu te pot vedea, din cauza asta eram nesigura, dar...ma opresc si imi trec usor degetele prin parul lui...arta cere sacrificii!
Zambeste si imi saruta gentil mana.
-Mai vrei sa...?ma priveste sugestiv.
-Ah la naiba, de ce nu?surad si il trag pe Ren peste mine. Apropo, stii ca ai fost primul baiat din viata mea?
-Serios?facu ochii mari cand auzi.
-Mhm...ingan zambitoare.
-Atunci de ce nu mi-ai zis?ma saruta scurt. Iti promit ca acum va fi ca si cum ar fi prima oara!spune pe un ton cald.
Il privesc cu blandete si in secunda urmatoare il sarut dulce. Ma saruta si el si ma cuprinde in bratele lui.
Dupa cateva minute bune de vis, apele se linistesc. Imi rezem capul pe pieptul lui si respir degajata.
-A fost minunat!spun in soapta.
-Nu ti-am promis ca asa va fi? surade el.
-Ba da...rostesc visatoare...atat de tandru, romantic si senzual...ma opresc si savurez momentul.
Ma mangaie usor pe par si ma saruta pe frunte. Usor usor ma ia somnul. Inchid ochii si adorm in bratele lui.