Locul de joaca ;)

-Isaak!zambi viclean vampirul.
Abel inchise cartea si se ridica calm.
-Henry!Nu credeam ca am sa...
Dar n-apuca sa termine propozitia ca Henry ii puse sabia la gat. Abel se opri si inghiti in sec.

-Eram sigura.....Nu'ti mai moare nimeni nu? spun acra.

-Sa nu te increzi niciodata intr-un vampir,mai ales intr-un strain!replica Abel.
-Nu las pe nimeni sa-mi ameninte familia, mai ales pe fiii mei!tuna Henry.
Abel il privi nedumerit.
-Vampirii pe care i-ai amenintat mai devreme, cel blond si cel saten, sunt fiii mei!completa vampirul.
-Aha...ingana senin Abel. Ei au inceput!
-Nu minti!
-Nu mint!se rasti Abel si prinse sabia in mana.
Lama ii patrunse imediat in piele, sangele cazand usor pe covor.

-Te'am intrebat daca sa'l aduc aici...Tu, ar trebui sa ai mai multa grija de fii tai sau iti place sa indeplineasca treburile murdare ale altora? zambesc malitios.

Henry vru sa spuna ceva, dar Abel ii taie imediat replica.
-Pentru ce ai venit, sa ma omori?Pentru asta l-ai adus Misa, sa ma omoare?Complotati cumva impotriva mea?

-Ce?! Vrei sa spui ca incerc sa te omor?! strig revoltata.

-Si ce, doar sunt unchiul ei vitreg!o completa Henry.
Abel nu mai spuse nimic. Il privi fara sa clipeasca si ii rupse sabia. Henry facu ochii mari la gestul lui.
-Sabia mea...
-O vrei?Ia-o!replica Abel si ii arunca jumatea rupta in burta. Vampir nenorocit! Nu sunt prostul nimanui! Si nici ea! il privi superior.
Aparu langa Henry si il apuca de gat.
-Asculta-ma bine pentru ca n-am sa mai repet o data! Nu te omor, te las cu familia ta, dar daca mai calci o data stramb te omor cat ai zice peste,clar?
Henry inghiti in sec si ochii ii reveni la normal.
-Patetic...rosti dezgustat Abel si ii dadu drumul. Te dai mare vampir cand acum tremuri in fata mea!Dispari!
Vampirul isi lua repede partea ramasa din sabie si fugi. Abel privi o clipa usa, apoi se intoarse catre Misa.
-Imi explici si mie ce s-a intamplat? Sau lasa-ma sa ghicesc! A venit la tine, te-a amenintat si, ca sa scapi de el, l-ai adus la mine! Am dreptate?o privi rece fara sa clipeasca.

-Te'am intrebat daca vrei sa'l vezi sau nu, raspund scurt.

-Hmmm...ingana el, privind-o in continuare atent pe fata.
Se apropie de ea si o apuca de talie, tragand-o aproape de el.
-Daca vreodata, o singura data, ma inseli, ma tradezi, ma dezamagesti sau imi ascunzi ceva, n-o sa te iert!Clar?i se adresa pe un ton superior.

-Adica ma omori? intreb sec.

-Eu te-am facut, eu te omor!accentua el, strangand-o mai tare de talie.

-Am inteles, spun pe un ton rece vrand sa fac un pas inapoi.

Ochii i se facu rosii si ii iesi coltii, nelasand-o sa plece din stransoarea lui.
-Cand te-am vazut cu vampirul ala imi venea sa va omor pe amandoi!Doar stii cum sunt, nici macar n-ai venit sa-ti ceri scuze! Daca nu era Laia sau cine mai era cu tine, mai veneai dupa mine?Spune mai veneai?

-Probabil, raspund scurt. Si de ce nu ne'ai omorat?

O privi cateva secunde fara sa mai comenteze ceva. Apoi slabi usor stransoarea fetei.
-Chiar vrei sa te omor?Sunt foarte gelos si chiar posesiv!Nu-mi place sa-mi impart "prada"!accentua el ultimul cuvant, apropiindu-si usor coltii de gatul fetei. Ce-ai al meu, al meu ramane!incheie el si isi infipse coltii in gatul ei.

Nu ma opun doar imi musc buza si inchid ochii.

Abel nu-i dadu drumul. Ramase lipit de gatul ei, insa nu-i bau din sange. O mangaie usor cu varful degetelor pe spate.
-Cere-ti scuze cum se cuvine...ii sopti cald la ureche...acum!

-Sa'mi cer scuze...repet pe un ton neutru.
Ezit cateva clipe apoi inghit in sec.
-Imi...imi pare rau...nu ar fi trebuit sa ma intalnesc cu el...imi pare rau...ca m'a sarutat... spun tremurat.

-Nu asa!o privi cu coada ochiului.
Isi scoase coltii si ridica usor capul, privind-o intens pe fata.
-Asa!adauga el si o saruta imediat, lungind-o pe covor in fata semineului.
Incepu s-o dezbrace de haine si continua s-o sarute suav pe gat.
-Altfel nu te iert!ii sopti la ureche.Asta daca intr-adevar iti pare rau!

Zambesc slab.
-Chiar imi pare rau...imi intorc capul si privesc semineul. Poti sa'mi faci ce vrei...doar sunt a ta nu?

Abel ii intoarse privirea si o privi serios.
-Nu vreau sa profit de tine!E greu sa-ti dai seama de asta?

-...nu...oftez usor. Imi pare rau, spun cu voce calda privindu'l in ochi.

-Si-atunci?o privi fara sa clipeasca. Ma ridic sau nu?o intreba respirand usor apasat.

Ezit un moment apoi il sarut lung si pasional.

Ii raspunse la sarut, prosopul alunecandu-i usor de la brau. Focul, care lumina incaperea, ardea din ce in ce mai intens. Dupa cateva minute bune si lungi, focul se linisti.
Abel se intoarse pe spate si incerca sa se calmeze, respirand foarte greu.
-Sa nu-mi mai faci asta niciodata!i se adresa pe un ton cald Misei si o trase la pieptul lui.