o zi insorita

-Aveti dreptate, dar... uneori nu pot sa-mi iau gandul de la acea zi...

- Ce zi? Intreba privind-o.

-Nu conteaza...S-a intamplat demult. Nu prea vreau sa imi aduc aminte.

-Dar te gandesti la trecut!spuse pe un ton neutru Ren si clatina din cap.

Laia o privii induiosata, apoi privii marea:
- Cateodata, daca ai cui sa-i spui, te simti mai bine. Spuse calma si isi lasa capul pe umarul lui Ren.

Ren zambi usor si o mangaie delicat pe spate pe Laia.

-Ei, eu cred ca ma duc sa inot putin. Ne mai vedem!-spuse ea in timp ce intra in apa si disparu in largul ei.

Laia o urma cu privirea pana cand o pierdu
- Sper sa nu se inece.

-Sunt eu aici!o calma Ren pe Laia.

Laia zambii suav, il privii si il pupa gingas pe obraz.

Ren zambi fericit si o pupa si el pe gurita.

Laia surase, privii marea.

Ren continua s-o sarute tandru pe gat, in timp ce ea privea spre mare.

-Iubitule! Isi intoarse capul cat sa-l priveasca. Ti-aduci aminte? Suntem in public. Surase ea. O privii cu coada ochiului pe Lum.

-V-am mai spus din partea mea nu conteaza, pot foarte simplu sa intorc spatele si gata. Hanami e prin larg. Asa ca sunteti doar voi si eu iar plaja ei bine e pustie fiindca e prea devreme.

- Nu este nevoie sa te intorci. Surase ea privind-o.

-Ah, uitasem de tine,Lum!zambi prosteste Ren si isi dadu cu palma peste frunte. Scuze! Scuze si tie, iubito!

Laia chicoti
- Nu-i nimic!

Ren zambi usor si o tinu tandru pe Laia in brate.

Laia nu mai spuse nimic, doar privii marea.

In largul marii, unde Hanami inota linistita, cineva o prinse de picioare si o trase la fund sub apa, punandu-i mana la gura. Era Leon, vampirul de data trecuta.
-Acum nu mai scapi!ii sopti la ureche.

Laia vazu ca Hanami cazu sub apa insa crezu ca s-a scufundat asa ca statu linistita.

Hanami se zbatu si ajunse din nou la suprafata si zbura spre uscat.

Laia o privii confuza
- De ce zboara cand poate inota? Hanami! Esti bine?

-Treci incoace!alerga vampirul dupa ea. Elfa nenorocita ce esti!
-Ce se intampla?tresari Ren.