O zi caniculara

-Cu o cana de apa daca s-ar putea, este foarte cald! Ii raspunse unul dintre muncitori. Multumim.

Scot din frigider sticla de apa si le pun cate o cana de apa rece.

Muncitorii baura fiecare din cana lor:
-Multumim! Zambira ei si terminara de instalat aparatul. Ii dadu drumul
-Se pare ca functioneaza perfect! Ii spuse lui Lum si ii explica cum merge cu fiecare buton de pe telecomanda.

-Multumesc. Si cat ma costa faptul ca ati instalat aparatul? Spun eu si pregatesc o moneda de 50 yeni.

- Nimic! Este inclus in pretul aparatului. Spuse senin barbatul. Sa aveti o zi buna! La revedere! Isi lua el la revedere si pleca.

off: de fapt parca erau 2
on: Ramasesem doar cu Laia.
-Nu mi s-a mai intamplat de mult sa lesin asa. Imi amintesc ca lesinasem cand eram mai mica si dupa ce am iesit de la examenul de trecere a pragului de la primara la generala. Era o vara destul de torida cam 50 de grade afara si nu ni se permisese la examen sa avem decat pixul. Nu ni s-a asigurat acid carbonic adica sifon cum ii spuneti voi. Asta este apa noastra. Pe planeta noastra nu avem apa in stare pura cum aveti voi, doar acid carbonic si apa minerala naturala de izvor.

- Aha... apai... se mai intampla. Spre ex. eu cand imi folosesc prea mult puterile, lesin.

- Numai ca eu am lesinat fara sa imi folosesc puterile. Dar da asa este, se mai intampla.

off:vezi ca uitasei linia de dialog, am modificat eu
on:
- Asta pentru ca amandoua avem puteri diferite.

- Mda, cred si eu ca ar fi posibil.

-Oricum...hai sa ii dam drumul.

-Bine. Uite ai tu onoarea. Spun eu dandu-i telecomanda si zambindu-i.

-Bine! Laia lua telecomanda si ii dadu drumul.

Incep sa simt racoarea.
-E asa de bine sa stai langa el.

- Mda..si raceala pe care o vei primi va fii buna. Surase ea si o trase de langa el.

Ma asez pe un fotoliu.

Laia se aseza pe canapea.

-Oare ce sa facem noi pe vremea asta? Soarele dogoreste atat de tare incat suntem nevoite sa stam in casa.

-Am putea sta...e o actiune destul de buna.

-Da dar plictisitoare daca doar stai degeaba. Cred ca mai bine am citi niste reviste.

-Mda...dar nu mereu e plictisitoare.

-Asa o fi, cum spui tu. Dar mie nu stiu de ce dar mereu mi s-a intamplat sa ma plictisesc stand degeaba. La noi la scoala primara e Pedeapsa cu Plictiseala. Copii care nu sunt cuminti sunt dusi in camera de detentie peste ore si nu au voie sa faca absolut nimic nici sa isi faca teme nici sa discute intre ei, nimic. Doar sa se holbeze la pereti. Camera de detentie este goala, fara banci, fara scaune, fara nimic. Copii pedepsiti stau in picioare timp de 3-4 ore acolo.